"Love hurts"- cu melodia asta am pornit spre serviciu azi dimineata. Ironie curata! Cred ca Dumnezeu era pus pe glume ( ca sa folosesc ideile dintr-un articol citit astazi pe blog ;;) ), dar umorul Lui e cam negru in ceea ce ma priveste pe mine.
Eram deja cu capsa pusa. Desi dimineata m-am trezit fara dureri sufletesti, doar cu usoara stare de "nu am chef azi", in tramvai nu stiu prin ce miracol am reusit sa ma "pufnesc". Si atunci a mai cazut peste mine si "rasul" matinal al Lui Dumnezeu....Si dai cu "Love hurts, love scars, love wounds and mars/Any heart not tough or strong enough/ To take a lot of pain, take a lot of pain..". Am ascultat cu stoicism (sa zic asa) intreaga suferinta cantata cu voce ragusita incercand sa iau lucrurile ca atare, fara tragedie. Imi ziceam ca e doar o coincidenta. N-are Dumnezeu chef de glume chiar luni la ora 6.30. Dar mi-am dat seama repede ca m-am inselat in momentul in care au rasunat si blandele vocalize ale lui Geri Halliwell "The sun is going down on me/As she surrenders to the sea...". Am crezut ca tampesc. Dar ca sa rad impreuna cu Dumnezeu mi-am astupat urechile sufletului si m-am antrenat intr-o vorbarie goala cu colega de langa mine.....Palavrageala curata- iata rasul meu intors spre chicotul dintre nori. Numai ca am impresia ca Lui Dumnezeu ii place sa rada ultimul....caci la intoarcere, asa inainte de destinatia finala, m-a blagoslovit cu melodramatica Whitney si "If I should stay, /I would only be in your way. /So I'll go, but I know /I'll think of you ev'ry step of the way. /And I will always love you". SIC! Asta numesc eu umor curat!:))
Eram deja cu capsa pusa. Desi dimineata m-am trezit fara dureri sufletesti, doar cu usoara stare de "nu am chef azi", in tramvai nu stiu prin ce miracol am reusit sa ma "pufnesc". Si atunci a mai cazut peste mine si "rasul" matinal al Lui Dumnezeu....Si dai cu "Love hurts, love scars, love wounds and mars/Any heart not tough or strong enough/ To take a lot of pain, take a lot of pain..". Am ascultat cu stoicism (sa zic asa) intreaga suferinta cantata cu voce ragusita incercand sa iau lucrurile ca atare, fara tragedie. Imi ziceam ca e doar o coincidenta. N-are Dumnezeu chef de glume chiar luni la ora 6.30. Dar mi-am dat seama repede ca m-am inselat in momentul in care au rasunat si blandele vocalize ale lui Geri Halliwell "The sun is going down on me/As she surrenders to the sea...". Am crezut ca tampesc. Dar ca sa rad impreuna cu Dumnezeu mi-am astupat urechile sufletului si m-am antrenat intr-o vorbarie goala cu colega de langa mine.....Palavrageala curata- iata rasul meu intors spre chicotul dintre nori. Numai ca am impresia ca Lui Dumnezeu ii place sa rada ultimul....caci la intoarcere, asa inainte de destinatia finala, m-a blagoslovit cu melodramatica Whitney si "If I should stay, /I would only be in your way. /So I'll go, but I know /I'll think of you ev'ry step of the way. /And I will always love you". SIC! Asta numesc eu umor curat!:))
dap...asta da replica:-) categoric vedem lucrurile foarte diferit...dar asta iubesc eu la tine...dar totusi in adancul sufletului meu imi doresc sa vad miracolul, cand intr-o buna zi vei scrie un articol in acelas stil cu mine...cu toate ca nu cred sa se intample:-) dar eu cred in miracole!
RăspundețiȘtergere:))Vom trai si vom vedea. Si eu ma indoiesc de acest lucru, dar never say never;)
RăspundețiȘtergere